JURNALUL UNUI PSIHOPAT

Cartea, mult mai mult decât un simplu jurnal, este un monolog atipic, teatral, scris pe mai multe voci ºi în mai multe stiluri. Este momentul naºterii unui scriitor, cum suntem avertizaþi pe ultima copertã. Cu temele sale obsedante, cu rãnile expuse, cu ironie, umor nebun, duritate ºi delicateþe laolaltã. (Veronica D. Niculescu)

Într-un interviu pentru revista Kontinent, Venedikt Erofeev declara cã a început sã scrie cu adevãrat din anul 1956, la sfârºitul primului an de facultate la Universitatea de Stat din Moscova. Cu toate acestea, cele cinci caiete care alcãtuiesc Jurnalul unui psihopat, acoperind perioada dintre 14 octombrie 1956 ºi 16 noiembrie 1957, sunt încredinþate celui mai bun prieten cu rugãmintea de a nu fi publicate decât dupã moartea sa. Bântuit de temele obsesive ale postmodernismului - violenþã, sex, absurd, rãu ºi moarte - Jurnalul lui Erofeev aºeazã în rama ficþiunii trimiterile la persoanele ºi evenimentele reale, adresându-le cititorilor o provocare eticã ºi esteticã. Într-un joc permanent de intertextualitate ºi textualism, monologul polifonic antreneazã o varietate de stiluri ºi de citate care par sã spunã cã lumea este teatru, iar omul, un actor pe scenã. Dincolo însã de aura intens teatralã, Jurnalul uni psihopat ne face martorii unui moment fascinant: naºterea unui scriitor.

RECENZII