POVESTASUL

Construit, la fel ca Mãtuºa Julia ºi condeierul, pe douã planuri, Povestaºul (1987) este romanul unui scriitor frãmântat de rostul lui ºi al ficþiunii în genere. Amintirile naratorului despre un coleg din tinereþea universitarã, atras irezistibil de o culturã amazonianã, alterneazã cu povestirile pline de poezie ale unui povestaº, personaj enigmatic, depozitar al memoriei colective ºi garant al unitãþii unei mici comunitãþi pierdute în selva peruvianã. Confluenþa finalã a celor douã planuri dezvãluie secreta lor unitate ºi nevoia absolutã de ficþiune a omului, de la individul societãþilor primitive pânã la exponentul culturilor occidentalizate. O carte-simbol despre nevoia noastrã de real magic.

RECENZII